Stiri Ortodoxe

”’Enditonul”’, ”’endotionul”’ sa ”’inditia”’ (din gr. τό ἐνδυτόν = veşmânt sau armură care înfăşoară trupul) este al doilea veşmânt cu care se îmbracă [[Sfânta Masă]], peste „[[cămaşa altarului|cămaşă]]” sau ”katasarkia”. Se aşază pe masa altarului odată cu aceasta, la [[târnosire|sfinţirea bisericii]]. Deasupra sa se aşază [[iliton]]ul, apoi Sf. [[Antimis]]. Enditonul este făcut din materiale bogat împodobite (de ex. din brocart, mătase, catifea brodată) şi uneori chiar din metal preţios, împodobit cu icoane. Se poate schimba de la o perioadă liturgică la alta, luând aceleaşi [[culori liturgice|culori]] ca şi veşmintele [[cler]]ului. Cel mai frecvent este însă de culoare roşie (simbol al Patimilor lui Hristos şi culoarea splendorii imperiale) sau galbenă (culoarea sfinţeniei şi a slavei dumnezeieşti).

Din punct de vedere simbolic, enditonul semnifică slava lui Dumnezeu sau strălucirea feţei Domnului care s-a arătat la [[Schimbarea la Faţă]] a Mântuitorului.

==Surse==
*André Bailly, [http://home.scarlet.be/tabularium/bailly/index.html Abrégé du dictionnaire Grec-Français], Hachette, Paris, 1901, ISBN 2-01-003528-3 (versiune online)
*Pr.Prof.Dr. Ene Branişte, Prof. Ecaterina Branişte, ”Dicţionar enciclopedic de cunoştinţe religioase”, Editura Diecezană Caransebeş, 2001, ISBN 973-97569-7-2
*Lector superior Dr., Ieromonah Petru Pruteanu, ”[http://seminaristortodox.files.wordpress.com/2010/12/arheologie-liturgica.pdf Curs de arheologie bisericească] (Liturgica Generală I, an I, semestrul I)”, editura Paisiana, Zăbriceni, 2006.

[[Categorie:Obiecte liturgice]]

[[en:Endyton]]

Recomandare: Cautati carti ortodoxe la pret foarte bun? Consultati toate titlurile disponibile in stoc pe Publicatii Ortodoxe.